Cătălina Cr din Brăila, creștină exemplară

1656071_1696278247318281_3126855477662752162_n

Screen Shot 2016-05-03 at 11.21.24 PM

Un gând cât se poate de creștinesc din partea Cătălinei Cr:

omoara.te poate Dumnezeu iti va explica ce vrei

Anunțuri

Societatea Misionară Coresi, între ipocrizie și neputință apologetică

Recent am avut o discuție cu Nini Lazăr, creștin baptist, reprezentul Societății Misionare Coresi. Discuția a decurs așa cum mă așteptam, fratele Nini Lazăr confirmând majoritatea stereotipurilor negative cu care sunt înrămați creștinii in general.

De unde știu că e reprezentantul acestei societăți misionare? Îl trădează profilul de pe facebook:

lazar-coresi

Adresa profilului este „Coresi2014”. De asemenea, profilul societății misionare Coresi are același conținut ca și baptistul Nini Lazăr:

coresi-timeline

Profilul lui Lazăr:

lazar-timeline

L-am abordat din dorința de a purta un dialog decent pe teme biblice, deoarece știu că majoritatea creștinilor țin la biblie cu dinții, neștiind însă atunci că acesta reprezenta Societatea Misionară Coresi.

intro-discutie

După cum se vede, l-am abordat foarte politicos, iar apoi am continuat să mențin acest ton al discuției. Aceasta însă a luat o turnura previzibil de urâtă în scurt timp, abundand atacurile personale:

discutie2

discutie3

discutie4

discutie5

discutie6

discutie7

discutie8

discutie9

discutie10

discutie11

discutie12

discutie13

discutie14

discutie15

discutie16

discutie17

discutie18

discutie19

discutie20

discutie21

discutie22

Ipocrizia și falsitatea creștină reiese deci clar din atacurile personale și atitudinea arțăgoasă, combativă și persiflatoare de mai sus. Aceiași creștini susțin că de fapt atitudinea lor ar trebui să corespundă cu sfatul bibliei:

2 Timotei 2:24 Şi robul Domnului nu trebuie să se certe, ci să fie blând cu toţi, capabil să dea învăţătură, să fie îngăduitor şi 25 să-i corecteze cu blândeţe pe cei ce se împotrivesc, în nădejdea că Dumnezeu le va da pocăinţa, ca să ajungă la cunoaşterea adevărului

Ca de obicei, amabilitatea și respectul pe care sectanții creștini o afișează in public se dovedește a fi doar o spoială.

Apologetică neputincioasă

Probabil răbufnirile fratelui Lazăr pot fi explicate prin faptul că nu a putut face față la discuția despre greșeala lui Matei din 27:9. Se simte nevoit să afirme la un moment dat despre sine că „nu sunt super-specialist in bibliologie”, și nu pot decât să fiu de acord. După cum s-a văzut mai sus, discuția despre Matei 27:9 a inceput astfel:

intro-discutieNini Lazăr nu știa că există vreo problemă cu Matei 27:9. A trebuit să explic că greseala ar consta în atribuirea greșită a cititului respectiv lui Ieremia. Imediat Lazăr acuză:

ai trecut rapid la retorica tipic anti-crestina. Patetic pentru persoane care se pretind onorabile.

și se lansează într-o diatribă anti „anti-creștină”, afirmînd apoi că de fapt pe mine nu m-ar interesa răspunsul. La insistențele mele că nu, mă interesează răspunsul la această problemă, Lazăr răspunde:

  • Dar ca sa nu ai impresia ca evit raspunsul, una din explicatii tine de traditia evreiasca de a considera toate persoanele care au urmat aceeasi linie ideologica sau morala ca fiind una cu persoana pe care o reprezinta. Atunci cand Matei (care era evreu) s-a referit la Ieremia, a facut-o in acelasi fel in care evanghelistii au facut referire la Ioan Botezatorul ca fiind Ilie. Evident ca nu era vb despre Ilie, dar ideea era ca Ioan Botezatorul a urmat linia morala si de invatatura a lui Ilie, implinind lucruri pe care Ilie si ceilalti prooroci le-au predicat. La fel si cu referinta la Ieremia. Profetii mici (ca de ex Zaharia) au urmat linia de predicare a lui Ieremia, avand in buna masura parte de experienta de izolare a lui Ieremia si de respingerea din partea evreilor, asa ca nu este o greseala cand Matei face referire la Ieremia, desi profetia este facuta de Zaharia. Tine de intelegerea culturii evreiesti.

  • Cealalta explicatie este ca in unele manuscrise timpurii, cuvantul Ieremia nu exista, dar apare in altele mai tarzii. Pentru cine studiaza bibliologie si arheologie, stie despre asta, cine nu, isi da doar cu parerea fara sa stie ce vorbeste, si, cine sta sa vaneze greseli, sare imediat ca „uite, am gasit o greseala in Biblie”.

Am răspuns astfel:

Multumesc mult pt explicatii, apreciez efortul depus! Hai sa discutam mai intai despre a doua explicatie, e una mai palpabila si deci mai verificabila.

Eu stiam exact invers, ca in manuscrisele timpurii apare Ieremia, si in cele mai tarzii ori nu apare deloc (si-au dat seama scribii de greseala?), sau apare Zaharia ori Isaia.

Si ca sa vezi ca ma intereseaza, m-am interesat: Ieremia apare in א, A, B, C, L, X, W, Γ, Δ, Θ, Π, si in majoritatea minusculelor, ce mai mare parte a mss in Latina Veche, vg, sy(h, pal), cop(sa, bo), goth, arm, eth, geo.

„Zaharia” apare mai tarziu (din nou, si-au dat seama scribii ca e gresit?) in text in minuscula 22 (sec. 12), syr (h, in nota de subsol, anul 616), arm (sec. 5?).

Iar acestea omit numele cu totul: Φ (sec 6), 33 (sec 9), 157 (an 1122), 1579, it (a,b, anul 350-450), doar unele mss ale vg (sec 4/5), syr(s sec. 3/4, p sec 4/5, pal), cop (bo, tarziu).

De remarcat deci ca cele mai vechi mss in limba originala a NT contin „Ieremia”, in timp ce alte versiuni care au Zaharia sau omit numele sunt ori mai tarzii, ori doar in unele mss timpurii in alte limbi, in timp ce majoritatea mss timpurii in aceleasi limbi contin Ieremia.

Din aceasta cauza majoritatea traducerilor moderne mentin Ieremia in text, comitetele de traducere judecand ca Ieremia facea la inceput parte din text.

Deci atunci vizavi de aceasta a doua explicatie, nu e indreptatit cineva care zice „uite, am gasit o greseala in Biblie” s-o faca?

Răspunsul lui Lazăr dovedește că într-adevăr nu e un „super-specialist in bibliologie”:

Eu inca n-am citit nici o analiza pertinenta care sa demonstreze ca situatia ar fi invers, ca in manuscrisele timpurii ar fi fost mentionat numele, si ca in cele mai tarzii nu. In fapt, se stie ca manuscrisele persane (si, daca imi amintesc corect, si cele siriace) sunt considerate cele mai timpurii, si ele nu contin numele lui Ieremia.

Cât se poate de greșit evident:

Daca nu ai citit inca o analiza pertinenta ca sa demonstreze ca situatia sta invers te invit sa citesti A Textual Commentary on the Greek New Testament, 2nd edition, de Bruce Metzger.

Nu stiu daca ai auzit de reconstituirea textului NT a comitetului Nestle-Aland? Specialisti care incearca sa reconstituie pe cat posibil textul original al NT, rezultand ceea ce se numeste The Greek New Testament, destinat ca ghid pentru traducerea profesionala a NT-ului. Pe acest text eclectic se bazeaza majoritatea traducerilor moderne.

Acest comitet are un rating pentru diverse decizii care le-au luat vizavi de text: Un rating „A” inseamna ca textul ales e sigur, B ca e aproape sigur, C că comitetul a in intampinat dificultati in luarea deciziei privind care varianta sa o includa in text, iar D semnifica faptul ca uneori nici una din variante nu s-a prezentat pe sine ca fiind originala, si de aceea singura solutie a fost sa fie tiparita cea mai putin nesatisfacatoare varianta.

Ce rating crezi ca are decizia comitetului de a lasa „Ieremia” in text? A.

De fapt, textele in alta limba decat cea greaca sunt considerate secundare in importanta cand vine vorba de reconstuirea textului. Iar cele siriace si persane nu sunt cele mai vechi.

Eruditii deci si-au spus cuvantul, iar cuvantul lor spune ca „Ieremia” facea initial face parte din Mt 27:9.

Răspunsul lui Lazăr este grăitor:

subject change, ca nu ma convingeti cu argumente care ar tine de ideea ca Biblia nu ar fi reliable…au mai incercat-o si altii, de altfel foarte multi in istorie.

insasi atitudinea este patetica…”o, as vrea sa stiu ce te-a determinat sa fii crestin bla bla”, dupa care incepi sa iti desfasori arsenalul de atacuri la adresa crestinismului. ti-am raspuns la mai mult decat intrebarea pe care ai pus-o? Care e subiectul, de fapt? Ce vrei in fond?

Pentru Lazăr a devenit clar că nu face față subiectului, și deci începe un șir lung de tentative de a deturna discuția de la biblie, cu orice preț (tentative care nu le voi mai reproduce aici, sunt prea frecvente). Mai tarziu revine însă pentru puțin timp la subiect, ca să-mi comunice (și să greșească din nou grosolan) că lui îi sunt destule explicațiile inventate de alții:

mie imi sunt de ajuns explicatiile de aici – https://answersingenesis.org/contradictions-in-the-bible/mixed-prophets/

interesant este ca, uite, nu stiam ca pe Zaharia il mai chema si Ieremia, si nici ca ultimile capitole din cartea lui Zaharia ar fi fost scrise de Ieremia

Răspunsul meu:

Interesant ca pe pagina al carui link l-ai furnizat se spune ca de fapt cei care afirma ca e o greseala pornesc cu ideea de a gasi o greseala, dar apoi autorul se da de gol. De fapt el este cel care porneste deliberat sa nu gaseasca o greseala: ” If we look at the passage, while ***assuming scriptural inerrancy***, we can see that there are several rationalizations”.

Cu alte cuvinte, din start pornim de la ideea ca nu e o greseala si apoi incercam sa rationalizam raspunsul pe care l-am furnizat inca inainte de a analiza problema. In opinia ta, reprezinta aceasta modus operandi o metodologie onesta care doreste sa afle sau sa determine care este realitatea?

Pornind fara nici o prejudecata si citind textul asa cum este, a trage concluzia ca Matei a gresit nu presupune nici o prejudecata, ci o postjudecata bazata pe felul in care se prezinta lucrurile.

Ziceai ca nu stiai ca “Zaharia il mai chema si Ieremia, si nici ca ultimile capitole din cartea lui Zaharia ar fi fost scrise de Ieremia”. Nici eu nu stiam, si nu stiu nici acum, tu stii? Ai putea sa-mi precizezi sursa?

Sigur ca putem face orice fel de presupuneri, se numeste imaginatie, dar poate imaginatia fi considerata proba? De fapt autorul articolului nu prezinta nici o proba in sprijinul celor 7 presupuneri. Nu exista deci nici un motiv de a le considera “solutii” la problema.

Acest lucru este valabil si pentru solutiile pe care articolul le insira apoi. In Luca 24:44 Isus spune “psalmii”, de unde stim ca Isus vrea sa includa si alte carti? Nu este aceasta o simpla presupunere fara temei, intocmai ca aceea care spune că colectia cartilor profetilor a lui Matei ar fi inceput cu Ieremia.? De fapt nu stim daca exista o asemenea regula care se aplica peste tot, nu stim cum o avea sau cum o cunostea Matei. De fapt profetii in biblia evreiasca incep de obicei cu Iosua, Judecatori, Samuel, etc, dupa care Isaia, Ieremia, etc, deci avem exemple potrivnice (vezi de exemplu Codexul Leningrad http://www.usc.edu/dept/LAS/wsrp/educational_site/biblical_manuscripts/LeningradCodex.shtml)

Apoi presupunerea ca ar fi un amestec intre intre Ieremia si Zaharia confirma de fapt greseala, nu mai e Ieremia, e un amestec in care se include si Zaharia.

Apoi o alta explicatie, ca de fapt citatul nu e din cartea lui Zaharia, in ciuda faptului ca Zaharia de fapt contine cea mai mare parte a ceea ce Matei citeaza. Iarasi autorul se bazeaza pe presupuneri gratuite, cum ar fi ca de fapt Ieremia ar fi zis asa ceva dar nu a fost consemnat. De ce este aceasta o solutie la problema autorul nu poate sa ne spuna, din motive evidente: nu stie, face din nou presupuneri fara acoperire.

Ceva mai substantial apare in articol cand autorul spune ca de Matei spune ca Ieremia “a spus”, nu ca “a scris”. Daca il studiem pe Matei insa cu atentie observam ca uzul acestei fraze nu inseamna ca Matei credea ca respectivul citat a fost rostit doar, si nu scris. 2:17 demonstreaza acest lucru, unde Matei foloseste acelasi verb si vorbeste tot de Ieremia. Acelasi verb este folosit de Matei in 4:14, 817, 12:17, 13:35, 21:4, 24:15, toate citate cat se poate de scrise.

Lazăr nu are însă nici un răspuns la aceste contra-argumente și întrebări, lucru care li se întâmplă frecvent creștinilor care  acceptă necritic orice „explicație” dată de apologeți, indiferent de cât de puerilă și lipsită de suport este ea.

După alte tentative de deturnare a discuției din partea reprezentantului Societății Misionare Coresi, am trecut la discutarea primei „soluții” furnizată de el, cea care spunea:

Dar ca sa nu ai impresia ca evit raspunsul, una din explicatii tine de traditia evreiasca de a considera toate persoanele care au urmat aceeasi linie ideologica sau morala ca fiind una cu persoana pe care o reprezinta. Atunci cand Matei (care era evreu) s-a referit la Ieremia, a facut-o in acelasi fel in care evanghelistii au facut referire la Ioan Botezatorul ca fiind Ilie. Evident ca nu era vb despre Ilie, dar ideea era ca Ioan Botezatorul a urmat linia morala si de invatatura a lui Ilie, implinind lucruri pe care Ilie si ceilalti prooroci le-au predicat. La fel si cu referinta la Ieremia. Profetii mici (ca de ex Zaharia) au urmat linia de predicare a lui Ieremia, avand in buna masura parte de experienta de izolare a lui Ieremia si de respingerea din partea evreilor, asa ca nu este o greseala cand Matei face referire la Ieremia, desi profetia este facuta de Zaharia. Tine de intelegerea culturii evreiesti.

Evident că Lazăr nu poate oferi exemple concrete de asemenea tradiții evreiești, așa că am inceput să discut despre suportul pe care acestă îl menționează în sprijinul argumentului său (subliniat mai sus):

Mulțumesc pt raspuns. Deci „Iisus Hristos a afirmat că Ioan Botezătorul era Ilie, in sensul in care Ioan Botezătorul a avut același fel de misiune ca si Ilie.”

De ce „in sensul in care Ioan Botezătorul a avut același fel de misiune ca si Ilie”? De unde știm asta?

Ca sa clarific, de ce presupui ca Isus (si alții) credea ca Botezătorul era Ilie doar in sensul precizat de tine?

Lazăr răspunde:

pentru ca Biblia spune ca Ioan Botezatorul a venit „in duhul si in puterea lui Ilie”, nu spune ca Ilie s-ar fi reincarnat in persoana lui Ioan Botezatorul. As simple as that

altceva?

David:

Asta o spune doar Luca din cate stiu eu, nu? De ce sa fi fost nevoie de reincarnare, murise Ilie vreodata? Ce s-a intamplat cu el?

Lazăr:

Nu murise, evident, de moarte normala, ci primise trup glorificat la inaltarea lui la cer. Nu se putea intoarce ca Ioan Botezatorul, trupeste, pentru ca ar fi tb sa fie procreat, sa se nasca trupeste, sa creasca etc.

Dar nu vrei mai bine sa imi raspunzi la intrebare?

Ce te determină să iti pierzi vremea încercând să vânezi greșeli în crestinism?

David:

Deci murise? Credeau ei ca Ilie murise?

Aici Lazăr începe să depună eforturi considerabile de a deturna discuția de la subiect, din motive evidente, Nu vrea să răspundă la întrebarea dacă Isus si oamenii de atunci credeau ca Ilie murise, biblia afirmând că fusese luat la cer viu.

David:

Stiai ca oamenii credeau atunci ca Ilie se va intoarce? O spunea Dumnezeu in Maleahi parca, ca il va trimite. Probabil din cauza asta il asteptau?

Luca 9:7 Cârmuitorul(H) Irod a auzit vorbindu-se despre toate lucrurile săvârşite de Isus şi stătea în cumpănă, neştiind ce să creadă. Căci unii ziceau că a înviat Ioan din morţi, 8 alţii ziceau că s-a arătat Ilie şi alţii ziceau că a înviat vreun proroc din cei din vechime.

Unii credeau deci ca „s-a aratat Ilie”. Probabil asa gandeau evreii de atunci. Deci unii credeau ca botezatorul era de fapt Ilie. De ce?

Ioan 1:21 Şi ei l-au întrebat: „Dar cine eşti? Eşti Ilie(A)?” Şi el a zis: „Nu sunt!” „Eşti prorocul(B)?” Şi el a răspuns: „Nu!”

Deci iar apar unii care credeau ca cineva e Ilie.

Ucenicii I-au pus următoarea întrebare: „Pentru ce zic cărturarii că(F) trebuie să vină întâi Ilie?” 12 El le-a răspuns: „Ilie va veni întâi şi va aşeza din nou toate lucrurile, tot aşa după cum(G) este scris despre Fiul omului că trebuie să pătimească mult şi să(H) fie defăimat. 13 Dar Eu vă spun că Ilie(I) a şi venit

Deci Isus credea ca Ilie avea intr-adevar sa vina, ba chiar mai mult, ca el era botezatorul.

Stiai ca in folclorul evreiesc Ilie era bine mersi, si isi facea aparitia sub tot felul de deghizari? Vezi aici http://en.wikipedia.org/wiki/Elijah#In_the_Aggadah_and_Talmud Ilie aparea cand nu te asteptai si facea tot felul de chestii. In imaginatia populara, Ilie nu doar ca nu murise niciodata, ci aparea pe pamant si facea tot felul de chestii care mai de care. Vezi de exemplu și cartea Two Powers In Heaven, Early Rabbinic Reports about Christianity and Gnosticism, sau Bialik, H. N. and Y. H Ravnitzky. eds. The Book of Legends: Sefer Ha-Aggadah. New York: Schocken Books, 1992. p 756, 782, and 805, Talmudul babilonian (http://www.come-and-hear.com/sanhedrin/sanhedrin_98.html), http://www.betheldurham.org/docs/Elijah_stories.pdfhttp://www.sacred-texts.com/jud/pol/pol47.htmhttp://www.jewishencyclopedia.com/articles/5634-elijah

Deci pentru evreii vremii, faptul ca Ilie avea sa vina literalmente, nu era ceva de domeniu fantasticului. Deci nu exista nici un motiv pentru a nu lua de bun ce spune Isus sau altii, ca Ilie a si venit [literalmente].

Ca de obicei, la toate astea Lazăr nu are răspuns la subiect, ba chiar reușește să spună că exista un talmud care nu este evreiesc ([care talmud,] cel babilonian? Sau evreiesc? Sau cumva Ilie se plimba si prin Persia?”).

Apoi l-am mai întrebat (fără să primesc nici un răspuns evident):

Daca Matei ar fi gresit intr-adevar, incurcandu-l pe Ieremia cu Zaharia, cum ar fi aparut greseala in Matei 27:9?

Care din multitudinea de explicații furnizate de acel articol și de către tine este cea valabilă?

Greșește Matei cand aplica citatul respectiv lui Isus si situației in care el se afla?

Recunosti pana la urma ca Matei se referă la ce a spus Zaharia? Daca citim contextul versetului din Zaharia, reiese ca Matei a gresit încă o data, ceea ce a spus Zaharia nu se aplica lui Isus sau situației lui.

Ce ar însemna pt tine o demonstrație „credibila” că Matei a greșit?

Apropo de nefericita exprimare „retorica anticreștină” vizavi de Mt 27:9, de fapt am dat peste greseala din acest verset citind cartea unui erudit crestin Raymond E Brown). Acesta discuta o anumită greseala a lui Matei, si o nota de subsol menționa ca nu este singura data cand Matei greșește, amintind si 27:9 cu aceasta ocazie.

Însuși prietenii tai de pe answersingenesis afirma ca exista creștinii care accepta faptul ca Matei a comis o greseala acolo. Ca sa nu mai zic de scribii crestini care au observat-o si au înlocuit Ieremia cu Zaharia, sau au eliminat pur si simplu numele profetului.

Dar Lazăr răspunde că Alan F. Segal și Raymond E. Brown sunt „eruditii crestini de care n-a auzit nimeni”, „anonimi”, și că de fapt Brown nu e nici măcar creștin – probabil pentru că pentru cele mai fanatice secte, romano-catolicii chipurile nu ar fi creștini. În paranteză fie spus aici Lazăr e mai baptist ca Biserica Baptistă, care nu neagă că Biserica Catolică este o biserică creștină, un lucru evident și pentru copii.

Sfârșit

Am trecut apoi la o altă greșeală biblică:

Sa trecem deci la alta greseala biblica. Exista vreo problema cu Marcu 1:2-3 in opinia ta, ceva care sa necesite „soluții”? Marcu greșește, il încurca pe Maleahi cu Isaia in versetul 2.

Fără răspuns la subiect evident. Vazând că voi continua să expun greșelile bibliei, Lazăr blochează contul pentru a nu-i mai putea scrie:

lazar-sfarsit

Pamantul in biblie

Un set de argumente destul de frecvent aduse de apologistii bibliei se refera la informatii asupra formei pamantului si faptul e „suspendat” pe nimic.

Forma pământului

Insa conform bibliei pamantul e plat:

  • „cercul pamantului” (Isa 40:22, sec VI ien1) exprimă ideea unui pamant plat, nu sferic. O monedă e rotundă și are cerc, nu o sfera.
  •  pământul are capete – „ca să apuce capetele pământului” (Iov 38:13), ” capetele pământului tremură” (Isaia 41:5), „se vedea de la toate capetele pământului” (Daniel 4:20)
  • pământul are patru colțuri – „în cele patru colţuri ale pământului.” (Apoc 7:1; 20:8)
  • pământul are margini – „a venit de la marginile pământului” (Mt 12:42, Lu 11:31), „de la marginea pământului” (Mr 13:27), „până la marginile pământului” (FA 1:8)
  • de pe un munte se pot vedea toate „imparatiile” (Matei 4:8)
  • pământul are temelii, stâlpi de suținere:- „zguduie pământul din temelia lui, de i se clatină stâlpii” (Iov 9:6)

Toate aceste exprimări sunt în armonie cu ceea ce se credea în antichitate: că pământul e plat și are ori colțuri/margini, ori e plat și e rotund ca o monedă.

Sa comparam acest lucru cu ce spune Pitagora prin 550 ien, ca pamantul e… o sfera2.

Suspendat pe nimic?

Iov 26:7: spune ca pamantul e spanzurat pe nimic; de fapt pamantul nu e suspendat/spanzurat, el se misca prin univers in jurul soarelui.

Deci biblia prezinta informatii gresite si in aceste cazuri.

–-
1Lemche, Niels Peter (2008). The Old Testament between theology and history: a critical survey, pag 96.
isaiahbook
2Science, The Definitive Visual Guide, pag 38

Minciuna crestina are picioare scurte – sau cum isi iubesc crestinii dusmanii cu aceeasi gura cu care ii blestema

Toti am auzit cum se lauda crestinii ca isi iubesc dusmanii, dar biblia le demasca ipocrizia.

Cand Elima vrea sa incurce socotelile lui Pavel si Barnaba incercand sa-l abata pe Sergius Paulus de la credinta pe care ei i-o predicau, iata ce iubitor ii vorbeste Pavel si ce face cu el:

şi a zis: ,,Om plin de toată viclenia şi de toată răutatea, fiul dracului, vrăjmaş al oricărei neprihăniri, nu mai încetezi tu să strîmbi căile drepte ale Domnului? Acum, iată că mîna Domnului este împotriva ta: vei fi orb, şi nu vei vedea soarele pînă la o vreme.„ Îndată a căzut peste el ceaţă şi întunerec, şi căuta bîjbîind nişte oameni, cari să -l ducă de mînă. – Fapte 13

Se pare ca e dragoste netarmurita pt. dusmani. Dupa atacuri la persoana, Elymas e orbit. Din dragoste desigur.

Marele preot Anania a poruncit celor ce stăteau lîngă el să -l lovească peste gură. Atunci Pavel i -a zis: ,,Te va bate Dumnezeu, părete văruit! Tu şezi să mă judeci după Lege, şi porunceşti să mă lovească, împotriva Legii!„ – Fapte 23

Cat de iubitor i se adreseaza Pavel lui Anania, „perete varuit”. Cata dragoste! Pavel se mai dovedeste a mai fi si mincinos, si manipulator:

Pavel, ca unul care ştia că o parte din adunare erau Saduchei, iar alta Farisei, a strigat în plin Sobor: ,,Fraţilor, eu sînt Fariseu, fiu de Fariseu; din pricina nădejdii în învierea morţilor sînt dat în judecată.„

Dupa ce comite multiple atacuri la persoana vizavi de crestinii traditionali (ii face „fraţi mincinoşi furişaţi şi strecuraţi printre noi” in Gal 2:4), le doreste sa-si taie1 penisurile de tot pentru ca insistau asupra circumciziei – Gal 5:12

Petru nu se lasa mai prejos, si il cam trimite pe Simon Magul la dracu:

Dar Petru i -a zis: ,,Banii tăi să piară împreună cu tine, pentrucă ai crezut că darul lui Dumnezeu s’ar putea căpăta cu bani! (Fapte 8)

Pardon, nu il trimite la dracu, ii doreste doar moartea. Da, iubire crestina este atotcuprinzatoare. Parca zicea cineva ca din plinatatea inimii vorbeste gura (Lu 6:45)?

––
1Verbul folosit aici este „apokopto”, si inseamna „a taia astfel incat sa se produca o separare, a taia jos” – BDAG 940; lexiconul traduce „faca-s-ar eunuci”.

Dezacorduri doctrinale in biserica primara – partea II, iata legea nu e legea

Pavel impotriva legii mozaice

Acest asa zis apostol depune un efort sustinut in epistolele lui incercand sa-si convinga confratii ca nu trebuiau sa se supuna legii mozaice. Acest fapt demonstreaza clar ca in biserica primara nu doar ca nu exista un acord in privinta sfarsitului legii, ci ca nici macar un curent in aceasta directie nu exista. Numarul scriitorilor biblici, dintre toti scriitorii NT-ului, care afirma ca legea nu mai era valabila este 1 (unu), Pavel.

De aceea efortul lui Pavel in aceasta directie este considerabil. Acesta isi daduse seama ca cerintele legii (in special taierea preputului la adulti) era o piedica serioasa in raspandirea crestinismului, deci dezvolta o ideologie proprie menita sa indeparteze piedicile legii mozaice.

Isus: Voi respingeti porunca lui Dumnezeu si anulati astfel cuvantul lui Dumnezeu

Dar aceasta ideologie privata a lui Pavel intra in conflict direct cu atitudinea evreului pios Isus, care ca orice evreu pios, avea legea mozaica in sange. Peste tot unde vine vorba de legea mozaica, Isus e ori mai strict chiar decat legea insasi, ori porunceste respectarea ei cu sfintenie.

Astfel, cand isi avertizeaza discipolii vizavi de „carturari si farisei”, el le spune ca totusi, acestia „stau pe scaunul lui Moise” (adica predau legea lui dzeu data lui Moise), si

Deci toate lucrurile, pe cari vă spun ei să le păziţi, păziţi-le şi faceţi-le (Mt 23:2,3)

Adica toate lucrurile din legea mozaica trebuiau respectate de discipoli, inclusiv circumcizia binenteles. Cu alta ocazie Isus ii critica pe carturari si farisei pentru ca prin traditia lor au efectiv desfiintat legea mozaica (de aceea aceasta critica i se aplica si lui Pavel):

„Voi lăsaţi porunca lui Dumnezeu şi ţineţi tradiţia oamenilor!

Apoi le-a zis: „Şi aţi respins frumos porunca lui Dumnezeu ca să ţineţi tradiţia voastră! Căci Moise a zis: «Cinsteşte-i pe tatăl tău şi pe mama ta!» şi «Cel ce îşi blestemă tatăl sau mama trebuie să fie pedepsit cu moartea.» Însă voi ziceţi: «Dacă un om spune tatălui său sau mamei sale: ‘Orice ai putea primi de la mine este korban’ – adică este deja închinat ca dar lui Dumnezeu –, pe acela nu-l mai lăsaţi să facă nimic pentru tatăl sau mama lui!» Şi anulaţi astfel Cuvântul lui Dumnezeu prin tradiţia voastră pe care o răspândiţi!” – Marcu 7:9-13

Acuzatia lui Isus ca ei resping porunca lui dzeu si anuleaza astfel cuvantul lui dzeu, i se potriveste de minune lui Pavel (care era de fapt chiar fariseu si el). De remarcat cum Isus isi exprima dezamagirea ca porunca legii mozaice de a ucide copiii care isi necinstesc parintii nu mai este aplicata, o porunca respinsa cu vehementa azi de crestini.

„Ce scrie in Lege, cum citesti?”

Cu o alta ocazie, intrebat fiind ce trebuie cineva sa faca pentru „a mosteni viata vesnica”, Isus raspunde sustinand legea:

„Cunoşti poruncile: ,,Să nu preacurveşti; să nu ucizi; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; să nu înşeli; să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta.” – Mr 10:17-19.

Pavel n-ar fi raspuns astfel nici in ruptul capului. In alta versiune Isus raspunde:

„Ce scrie in Lege, cum citesti?” – Lu 10:25

Proclamatia lui Pavel despre sfarsitul legii este deci falsa. Isus nu a intentionat niciodata sa spuna, nu a spus, si nu a lasat vreodata de inteles ca moartea lui avea sa insemne sfarsitul legii. Dimpotriva, se pronunta ferm impotriva vreunui sfarsit al legii mozaice spunand:

Să nu credeţi că am venit să stric Legea sau Proorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc.
Căci adevărat vă spun, cîtă vreme nu va trece cerul şi pămîntul, nu va trece o iotă sau o frîntură de slovă din Lege, înainte ca să se fi întîmplat toate lucrurile. Aşa că, ori cine [PAVEL] va strica una din cele mai mici din aceste porunci, şi va [PAVEL] învăţa pe oameni aşa, va fi chemat cel mai mic în Împărăţia cerurilor; dar oricine le va păzi, şi va învăţa pe alţii să le păzească, va fi chemat mare în Împărăţia cerurilor. – Mt 5:17-19

Isus l-ar fi facut cu ou si cu otet pe Pavel daca ar fi trait in timp ce acesta desfiinta portiuni majore din lege si ii invata pe altii in aceasta privinta1.

Razboiul ipocrit al lui Pavel impotriva crestinilor traditionali

Discipolii traditionali ai lui Isus, asa cum era de asteptat avand in vedere invatatura stapanului lor, respectau legea mozaica cu zel. Pavel ii numeste „fraţi mincinoşi, furişaţi şi strecuraţi printre noi”(Gal 2:4) si le doreste sa isi mutileze organele genitale daca insista atat de mult cu circumcizia (Gal 5:12); el scrie ca li s-a opus in Ierusalim, si cand asemenea crestini traditionali din tabara lui Iacob2 (fratele lui Isus cica, mai marele crestinilor in Ierusalim) au venit din partea lui Iacob sa viziteze crestinii din Antiohia (Gal 2:12).

Realitatea este insa ca mai tarziu, la ultima lui vizita in Ierusalim, Pavel se teme de acesti „fraţi mincinoşi, furişaţi şi strecuraţi printre noi”, si dorind sa infirme zvonurile (adevarate) si suspiciunile acestora ca Pavel invata sfarsitul legii, se da in spectacol cu inca patru insi respectand prevederile legii cu privire la purificare, si aduce jertfe conform legii (Fapte 21:20-26; 24:17).

Faptele Apostolilor vine in ajutorul lui Pavel cu inventii

Luca inventeaza episodul primului conciliu crestin (Fapte 15), care cica se intrunise pentru ca unii crestinii spuneau altora ca nu pot fi mantuiti daca nu respecta legea mozaica. Conciliul („impreuna cu duhu sfant”) decide ca crestinii ne-evrei nu trebuie sa respecte legea mozaica, cu exceptia a 3 prevederi din lege.

Acesta decizie „istorica” venita de la cel mai inalt for crestin este clar o inventie de vreme ce Pavel nu vorbeste niciodata despre ea in epistolele lui care incearca sa convinga expirarea legii. Daca ar fi fost un episod real, l-ar fi ajutat pe Pavel extraordinar de mult in argumentele lui contra valabilitatii legii. In fond, mai marii sectei – impreuna sa nu uitam, cu duhul sfant – decisera pentru toti crestinii ne-evrei acest lucru, si cica il trimisesera pe Pavel cu scrisori autentice sa vesteasca tuturor bisericilor aceasta decizie.

–-
1Apologistii vor invoca episodul femeii adultere (Ioan 7:53 – 8:11) in favoarea ideii inexistente ca Isus ar desfiinta legea, unde Isus cica este impotriva uciderii cu pietre a femeii, pedeapsa prescrisa de legea mozaica. De remarcat ca dovezile pentru originea non-Ioanica a acestei pericope (versetele 7:53 – 8:11) sunt coplesitoare. Ea lipseste din manuscrise timpurii si diverse precum p66 (ca. 200 e.n.), p75 (sec. III e.n.), Codex Sinaiticus (sec. IV), Codex Vaticanus (sec. IV), Codex Regius (L, sec. VIII), Codex Petropolitanus Purpureus (N, sec. VI), Codex Borgianus (T, sec. VI), Codex Freerianus (W, sec. V), Codex Monacensis (X, sec. X), Codex Macedonensis (Y, sec. IX), Codex Sangallensis (sec. IX), Codex Coridethianus (sec. IX), Codex Athous Lavrensis (sec. VIII/IX), minusculele 0141 (sec. X), 22 (sec. XII), 33 (sec. IX), 124 (sec. XI), 157 (ca. 1122), 209 (sec. XIV), 788 (sec. XI), 828 (sec. XII), 1230 (1124), 1241 (sec. XII), 1242 (sec. XIII), 1253 (sec. XV), 2193 (sec. X), etc.

Codex Alexandrinus (A, sec. V) si Codex Ephraimi Syri Rescriptus (C, sec. V) sunt defecte in aceasta parte a evangheliei, dar este foarte probabil ca nu au continut pericopa adulterei pentru ca masuratorile arata ca textul nu ar fi incaput pe pe foile lipsa pentru a include sectiunea impreuna cu restul textului.

In Est, pasajul este absent din cea mai veche forma siriana (syrc, s si cele mai bune manuscrise ale syrp), si de asemenea din Sahidica si versiunile sub Achmimice si manuscrisele Boiharice mai vechi. Unele manuscrise Armeniene si versiunea Georgica veche il omit.

In Vest, pasajul este absent din versiunea Gotica si din mai multe manuscrise in Latina Veche (ita, l*, q).

Nici un parinte bisericesc grec inainte de Eutim Zigabenus (sec. XII) nu comenteaza asupra pasajului, iar Eutim o face spunand ca copiiile corecte ale evangheliei nu il contin.

Cand adaugam acestei liste impresionante si diversificate de dovezi externe si faptul ca stilul si vocabularul pericopei difera in mod vizibil de restul evangheliei (vezi orice comentariu critic pe marginea pericopei), si ca intrerupe secventa 7:52 – 8.12ff (textul curge in mod natural de la 7:52 la 8:12ff daca scoatem 7:53 – 8:11), teza impotriva originii Ioanine a pericopei este decisiva. – A Textual Commentary on the Greek New Testament, Bruce Metzger, a 2-a editie.

2Dezacordurile celor doi sunt evidente. Daca Pavel spune despre lege ca i-a „inchis” pe oameni sub pacat, „inchisi pentru credinta” (Gal 3:22-23) Iacob scrie ca aceasta lege e de fapt o lege regala a libertatii (1:25; 2:12)

Dezacorduri doctrinale in biserica primara – Partea I, Paulienii contra traditionalisti

Nu e nici un secret ca in biserica primara crestina existau dezacorduri de doctrina. Factiunea Pauliana de exemplu se gasea deseori in dezacord cu credinciosii traditionali in Isus, si cu Isus insusi.

Prima parte se va referi la un singur, simplu aspect: locuia dzeu in templu sau nu? Isus raspunde „da”.

cine jură pe Templu, jură pe el şi pe Celce locuieşte în el – Mt 23:21

Pavel spune „nu”:

Dumnezeu, care a făcut lumea şi tot ce este în ea, este Domnul cerului şi al pămîntului, şi nu locuieşte în temple făcute de mîni – Fapte 17:24